MACHU PICCHU, Orasul pierdut al incasilor

 Ce a fost în alte timpuri Machu Picchu? De ce pare afi abandonat? De ce niciun cornicar nu a menționat existența sa? 

              In 1991, arheologul nord-american Hiram Bingham a intreprins o exeditie pe marele rau Urubamba, pe versantul vestic al Anzilor peruvieni. Intentia lui era sa caute ramasite din Vilcabamba, capitala legendara in care incasii le-au tinut piept vreme de patru decenii cuceritorilor spanioli, in secolul al XVI-lea. La cotitura unui rau, un taran pe nume Melchor Arteaga s-a oferit sa-i arate cateva ruine ascunse de impunatorul munte care se inalta deasupra Urubambei. Era vorba de muntele Machu Picchu, care inseamna "munte batran" sau "batranul intelept". Pe munte, Bingham a gasit terase de culturi, locuinte, altare, scari, piete si temple ramase in paragina. In anul urmator, s-a intors conducand o mare expeditie pentru a sapa ceea ce in opinia sa trebuia sa fie Vilcabamba. Arheologii au identificat apoi acest loc cu Espiritu Pampa, o asezare mai mica pe care Bingham o refuzase in cautarile sale. Senationala descoperire din 1911 anunta deja numeroase intrebari. Ce fusese in acele timpuri Machu Picchu? De ce parea a fi amandonat? De ce niciun cronicar nu a mentionat existenta ta?

               Potrivit investigatiilor arheologice, Machu Picchu a fost construit in secolul al XV-lea, in timpul domniei lui Pachacuti, monarhul cel mai puternic din istoria incasilor. Avand in vedere pozitia izolata si accesul dificil la munte, unii istorici afirma da a fost "resedinta" privata a unui imparat. Altii sustin ca ar fi putut fi o fortareata construita de Pachacuti cu scopul de a cuceri bazinul Amazonului. Templele, altarele si observatoarele pot fi comparate cu cele ale imperiului Cuzco, sugerandu-se ca a fost un important centru comercial. Bingham insusi, care a murit convins ca a ajuns la Vilcabamba, a formulat ipoteze in care era vorba de locul de originile al civilizatiei incase. 

              Complexul religios Machu Picchu se extinde pe coasta pietei centrale a orasului, la poalele muntelui Huayna Pichhu. Epicentrul sau este Templul Soarelui, un turn circular printre pietre slefuite, ale carui baze formeaza o grota cunoscuta sub numele de Tumba Real. Structura sofisticata era destinata realizarii de masuratori stelare, la fel ca multe alt constructii impunatoare ale orasului. Acest complex de observare intareste ipoteza conform careia Macu Picchu era un loc rezervat catorva initiati, ale caror cunostinte temeinice din domeniul astrelor le acordau atat putere spirituala, cat si terestra. Dupa unii autori, aceste cunostinte au fost cele care le-au permis incasilor sa-si extinda domeniile de-a lungul Anzilor, in ciuda faptului ca nu cunosteau scrisul. 
            Observatorul principal din Machu Picchu este marea piatra solara cunoscuta sub numele de Intinhautana, semnificatia ei literala fiind "piatra care fixeaza soarele". Investigatiile au demonstrat ca aceasta semnala cu exactitate echinoctiile, solstitiile si alte fenomene stelare. La echinoctii, 21 marrtie si 21 septembrie, sacerdotii incasi foloseau aceasta piatra pentru "a fixa soarele", care, in aceste zile, stralucea doar deasupra pietrei, fara a arunca nicio umbra la amiaza. Scopul ritualului era sa evite ca astrul, care urma sa se indeparteze de zenit, sa se deplaseze catre nord sau catre sud. Sacerdotii foloseau piatra pentru "a o obliga sa se intoarca", cand se termina solstitiul de vara, si a o ascunde in spatele varfului muntelui sacru Pumasilo.