INDIA, Bodh Gaya

                   Templul Mahabodhi (sanskrit: maha = mare, bodhi = Luminarea/Deșteptarea) este un templu budist în localitatea Bodh Gaya din statul federal Bihar, India. După legendă locul istoric unde Buddha, Gautama Siddhartha (563-483 î.Hr.) atinge iluminarea și devine întemeitorul budismului.

            Templul este o clădire de cărămidă cu 55 m înălțime din secolele I - III d.Hr , și este construit pe locul unui templu mai vechi cu acelaș nume , din timpurile împătatului mauryan Așoka.

            Acest templu este construit în stil dravidian. Fațada sa are șapte trepte ornate cu statui de-a lui Budha. Baza templului este construită în secolul I din gresie. Interiorul templului se află o statuie aurită a unui Budha care meditează și numeroase „stupe” (monumente budiste). In partea de nord a clădirii se află „cărarea nestematelor” (Chankramanar), cu 19 frunze de nufăr cioplite în piatră. Florile de nufăr marchează drumul făcut în timpul meditărilor sale de Budha după iluminarea sa.

          Pe marginea vestică a monumentului de formă piramidală se află smochinul sfânt „Mahabodhi” (ficus religiosa) sub care Budha medita pe tronul său de diamant (Vajrasana).

TAJ MAHAL, Monumentul dragostei eterne

               Ne aflăm, poate, în faţa celui mai mare şi mai frumos monument construit din dragoste, din istoria umanităţii. Aleasa din palat a dat naştere celui de-al paisprezecelea fiu si a murit; atunci, împăratul a angajat un arhitect necunoscut pentru construirea acestui fabulos mausoleum.

              Ridicat in Arga, în nordul Indiei, a fost construit de către împăratul Shah Jahan pentru a adăposti mormântul celei de-a doua soţii, Arjumand Banu Begam. Cunoscută şi sub numele de  Mumtaz Mahal - "aleasa palatului" - a murit in 1631 dând viaţă delui de-al paisprezecelea fiu, la doar nouăsprezece ani. Se pare că moartea lui Mumtaz a fost o lovitură atât de dură pentru împărat că a încărunţit de la o zi la alta. În acelaşi an a iniţiat construcţia formidabilului mausoleu, care nu a fost terminat decât în anul 1653. Identitatea arhitectului care l-a proiectat este un mister, deşi s-a sugerat că ar putea fi vreun meşter din Turcia sau Persia, poate chiar din Isa Khan. Şi pentru ca lucrurile să fie şi mai dramatice, împăratul a fost ţinut in capitivitate de către unul dintre fiii săi în fortul apropiat, Arga. Din celula sa putea să vadă Taj Mahal-ul, în timp ce îşi plângea pierdea soţiei şi a imperiului. 

 "Britanicii au tratat monumentul ca pe o operă de mare importanţă."

                    Construcţia Taj Mahal-ului a durat 22 de ani şi au fost antrenaţi peste 20000 de oameni din toată India si Asia Centrală. La terminarea operei, câtorva meşteri li s-au tăiat degetele - sau chiar o mână - pentru ca perfecţiunea Taj Mahal-ului să nu poată fi repetată în niciun alt loc. 

             Marea cupolă sub care se află mormântul lui Mumtaz are peste 73 de metri înălţime şi este decorată cu frumoase sculpturi în relief şi înscripţionări din Coran. E situat pe un podium pătrat, cu un minaret în fiecare colţ. Mausoleul este flancat de un colţ - un edificiu menit să confere echilibru întregului ansamblu.

            Mausoleul are în faţă o elegantă grădină arnamentală, cu specific persan. Are 300 de metri lăţime, cu un lac central care ajunge până la pragul porţii monumentale. Zidurile care adăpostesc monumentul funerar al lui Mumtaz Mahal - împreună cu mormântul lui Shah Jahan, care a murit in 1666 - sunt de asemenea din marmură, încrustate cu 43 de pietre preţioase distincte.